Sindromul metabolic

Credit foto: Liv friis-larsen/2012/shutterstock.com
Credit foto: Liv friis-larsen/2012/shutterstock.com

Sindromul metabolic este rezultatul stilului de viață tipic epocii noastre: mâncăm ce nu trebuie în cantități ce nu trebuie atinse, fugim de activitatea fizică și trăim în fiecare zi într-un stres care altă dată ar fi ajuns pentru o viață…

Sindromul metabolic se definește prin toleranța scăzută la glucoză, dislipidemie, hipertensiune arterială, obezitate și hiperinsulinemie. Prin toți acești factori, sindromul metabolic favorizează creșterea riscului cardiovascular, motiv pentru care trebuie depistat precoce. Cel mai important este reprezentat de rezistența la insulină.
Ce se poate face
În primul rând, trebuie ținută sub control greutatea, apoi ținută sub control tensiunea arterială (tensiunea arterială sistolică <130 mmHg, tensiunea arterială diastolică < 85 mmHg). Se va recomanda deci un regim alimentar, precum și medicamente care vizează:
– scăderea trigliceridelor serice sub valoarea de 150 mg/dl;
– menținerea glicemiei à jeun sub 100 mg/dl;
– creșterea valorii colesterolului bun (HDL colesterol >40 mg/dl și >50 mg/dl la femei).
Soluții de viață, soluții pe viață
Cea mai simplă cale de prevenție (și, spun unii, chiar singura) este reducerea grăsimii abdominale. În vederea acestui scop, se recomandă, desigur, un regim alimentar hipocaloric, precum și un re­­gim regulat de exerciții fizice (cel puțin 20 de minute de exer­cițiu intens 4 zile pe săptămână) și a­dop­tarea unui plan de viață ca­re implică managementul stre­­­sului.
Iată ce implică regimul alimentar:
• Micul dejun – obligatoriu după ce ne trezim: cereale cu fructe și lapte sau iaurt degresate.
• Gustările dese, cheia marilor succese: ar trebui să mâncăm câte ceva la intervale de 3-4 ore, pentru a menține mereu energia la un nivel optim și pentru a nu se instala niciodată „modulul de stres”, care suprasolicită metabolismul.
• Fibrele sunt foarte importante, în special pentru controlul greutății și al grăsimilor din sânge; fibrele alimentare de calitate se obțin din fructe, cereale integrale, legume (mai ales cele din familia verzei), nuci și mențin o senzație plăcută de sațietate.
• Salatele sunt ideale, dar dacă le consumăm la restaurant tre­bu­ie să înlăturăm dressingurile, care adesea adună în jur de 1.000 de calorii frumoase (mai ales cele pe ba­ză de maioneză și smântână) și transformă salata într-un adevărat pericol pentru echilibrul insulinei și al grăsimilor în sânge. Drept dressing pentru salate putem încerca oțetul de orez sau oțetul balsamic.
• Grăsimile nesaturate (ca uleiul         de măsline) ar trebui să fie singurele li­pide consumate și în orice condiții trebuie evitate lac­tatele solide (untul, dar și margarina, despre care mulți nutriționiști spun că e o sursă de grăsimi trans, foarte periculoase pentru echilibrul metabolic). Nu trebuie să lipsească din alimentație sur­sele de acizi grași Omega-3 și Omega-6 (de preferință pește gras oceanic: so­mon, macrou, hering, ton, cod, dar și ulei de floarea-soarelui, de nuci, de susan, porumb și soia).
• Cereale integrale: nu se con­­­sumă doar ca atare, ci și în pâine sau sub formă de paste integrale.
• Alimente care trebuie evitate: carne roșie, lactate grase (lap­te, brânză și unt), maioneză, pră­jituri. Vinetele, ciupercile și tofu
înlocuiesc foarte bine carnea. În general, produsele de origine animală este mai bine să fie li­mitate și ar trebui evitate toate alimentele prăjite în ulei, precum și șunca sau cașcavalurile intens procesate. Toate acestea sunt dolodora de calorii goale, conțin de regulă mai mulți conservanți decât ingrediente consistente sau de gust.
• Alcoolul ar trebui limitat la 1 băutură pe zi pentru femei și 2 băuturi pe zi pentru bărbați. Se recomandă evitarea cocteilurilor cu siropuri dulci (alcoolul pur are cca 200 calorii/pahar de băutură, în timp ce sucul de fructe mai poate adăuga cca 100 calorii). Vinul este o opțiune foarte bună: are doar 90 calorii per 100 ml.

Top 10 alimente anti-colesterol

1 Somon Paradoxal, peștele gras (somon și ton) e cel mai bun tratament împotriva pericolelor cardio­vasculare generate de creșterea colesterolului. Acizii omega-3 din grăsimea acestor pești protejează inima și sistemul cardiovascular.
2 Nuci, alune și migdale: furnizează organismului substanțe care protejează inima în con­dițiile unui colesterol crescut.
3 Fasole uscată: conține fibre, proteine, acid folic, zinc și magneziu.
4 Portocale: conțin bioflavonoide și vitamina C, care protejează organismul în condițiile unui colesterol crescut.  Se consumă cu tot cu pulpă.
5 Spanacul conține vitamina C, betacaroten, vitamina A, fibre de calciu și fier.
6 Cartofii conțin fibre, antioxidanți și betacaroten, protejând împotriva riscurilor cardiovasculare.
7 Afinele, zmeura, murele și căpșu­nile conțin antioxi­danți ce protejează vasele sangvine de acțiunea dăunătoare a „colesterolului rău” (LDL).
8 Fulgii de ovăz și cerealele nedecorticate în general sunt recunoscute pentru acțiunea anti-colesterol.
9 Roșiile au efect antioxidant foarte puternic prin licopen, care le dă culoarea specifică (prezent și în pepene verde, papaya, caise și grepfrut roz). Acesta se asimilează cel mai bine când alimentul e prelucrat termic, în prezența grăsimilor: de aceea, nutriționiștii recomandă includerea roșiilor în mâncărurile gătite.
10 Iaurtul degresat e foarte bogat în calciu, proteine, vitaminele A și D, care protejează arterele și sistemul cardiovascular.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*