Post pentru trup și suflet

Credit foto: monticello/2012/shutterstock/com
Credit foto: monticello/2012/shutterstock/com

Postul Crăciunului începe în fiecare an pe 14 noiembrie și durează până în Ajun. Pravilele ortodoxe insistă că este vorba despre un post trupesc dublat de unul spiritual. Se pune accentul pe folosirea voinței pentru dominarea poftelor, dar și a gândurilor și simțirilor care aduc atingere aproapelui și/sau Domnului. Postul cel adevărat – spune Sf. Vasile cel Mare – constă în reținerea de la cele rele. „Dezleagă toată legătura nedreptății, iartă aproapelui tău vătămările, dăruiește lui datoriile. Tu nu mănânci carne, dar mănânci pe fratele tău. Tu te reții din vin, dar nu înfrânezi zburdările trupului. Tu nu mănânci până seara, dar petreci ziua cu procese.“

Ce înseamnă postul pentru organism
Detoxifierea e unul dintre argumentele folo­site în promovarea ideii că postul este benefic organismului. Detoxifierea este un proces natural prin care organismul neutralizează toxinele cu ajutorul colonului, ficatului, rinichilor, plămânilor sau pielii. Procesul este accelerat în timpul postului: numărul toxinelor ingerate este mai mic și organismul are ocazia de a curăța stocurile de toxine deja existente. Din cauza lipsei unui aport energetic îndestulător, organismul la post se vede forțat să apeleze la propriile rezerve, dezintegrând grăsimea din organism pentru a produce energie; iată de ce majoritatea persoanelor care postesc pierd în greutate.
Un alt beneficiu al postului este procesul de vindecare, prin care se presupune că trece organismul atunci când evită anumite alimente. În timpul postului, energia este devi­ată dinspre sistemul digestiv și este îndreptată spre metabolism și sistemul imunitar. De asemenea, s-a constatat că sinteza proteinelor e mai eficientă în timpul postului.
Cu toate acestea, este necesară precauție în cazul persoanelor fragile fizic.

Cine n-ar trebui să țină post
Biserica ortodoxă a stabilit că un copil mai mic de 7 ani nu are de ce să țină post. Între 7 și 12 ani, copiii vor ține numai prima și ultima săptămână a postului, la fel ca bolnavii. În rest, ei pot mânca pește, icre, ouă, lapte, brânză. La fel, fac excepție de la strășnicia postului categoriile de oameni care nu se pot lipsi de anumite alimente (muncitorii care lucrează în medii toxice au neapărată nevoie de lapte, deoarece acesta este cel mai puternic detoxifiant al organismului). Ar trebui să evite postul: persoanele foarte slăbite; femeile anorexice sau bulimice, dar și cele însărcinate și diabetice; mamele ce alăptează și persoanele cu anemie severă și porfirie.

Alimentația corectă de post
Din multitudinea de alimente de post se poate constitui o dietă echilibrată (60% glucide, 30% lipide, din care 20% nesaturate, şi 10% proteine). Proteinele sunt prezente în ciuperci, pâine integrală, cartofi, orez, alune, broccoli, mazăre, unt de arahide, lapte de soia, linte. În perioada de consum exclusiv vegetal se recomandă dublarea cantității de proteine din alimentație, deoarece proteinele din surse vegetale sunt mai puțin valoroase pentru sinteza proteică a organismului nostru. Astfel, în post este nevoie de 55-60 g de proteine vegetale/zi), pentru a acoperi nevoile minime ale organismului, față de doar 30-35 g când proteinele administrate provin din ou, lapte și carne. Trebuie profitat din plin de zilele de dezlegare: se apelează la fructe de mare și pește (mai ales cel ce trăiește în ape reci), alimente bogate atât in proteine, vitaminele A și D, cât și în valoroșii acizi grași omega 3. Lipide pot fi luate din uleiul de măsline, nuci, alune, unt de alune, seminţe. Sursele de glucide sunt abundente, iar legumele și fructele furnizează oligoelemente și vitamine (cu excepția vitaminei D, care nu se găsește în plante, și a vitaminei B 12, care se găsește în cantități mici, insuficiente (este deci bine să fie luate din suplimente alimentare).

Probleme care pot apărea
De obicei, slăbim în perioada postului, așa ar fi normal în cazul unei alimentații corecte; însă uneori constatăm efectul opus. Ce se întâmplă? Principala problemă ar fi că obținem caloriile zilnice mai mult din grăsimi și carbohidrați și mai puțin din proteine. De fapt, tocmai proteinele ne ajută să menținem mai mult timp o stare optimă de sațietate. De aceea, de la nicio masă nu ar trebui să lipsească fasolea, lintea, quinoa, nucile, seminţele sau fructul de avocado. O altă cauză potențială a îngrășării este consumul prea ridicat de alimente procesate „de post“: dacă scrie pe ele „produs vegetal“, asta nu înseamnă că sunt mai sănătoase sau au mai puține calorii. Dimpotrivă, majoritatea sunt pline de aditivi, zahăr şi grăsimi vegetale hidrogenate, altfel nu ar avea gustul similar cu cel al produsului „original“.
Laptele de soia şi multe alte alimente de post sunt bogate în zahăr, în diferite forme. Şi fructoza, pe care unii producători o folosesc în loc de zahăr este o sursă de glucide foate asemănătoare zahărului şi are acelaşi număr de calorii. De aceea, o etichetă care anunță un produs „fără zahăr“ trebuie cercetată cu atenție: dacă în lista ingredientelor apare fructoza, atunci înseamnă că pentru organism efectele sunt foarte asemănătoare zahărului. În timpul postului multe persoane acuză amețeli și stări de leșin; acestea pot fi expresia hipotensiunii sau a hipoglicemiei. În acest sens, e important să se bea o cantitate suficientă de lichide pe zi (ideal 2 litri) și să se mănânce suficient, pentru a nu avea astfel de surprize neplăcute.

Trecere lină
Dacă ați respectat tot postul ortodox, ar trebui să fiți mândri de performanță și să nu vă repeziți la masa unde abundă cârnații și cozonacii. Reintroduceți treptat alimentele de origine animală, în special pentru a le savura mai bine.

Ce mâncăm înt-o zi de post
Din capul locului ar trebui să știm că postul înseamnă în primul rând renunțarea efectivă la carne, dar și la gândul la ea. Așa se face că odată ce ținem post ar trebui să nu ne mai gândim tot timpul la chifteluțe, pate, hamburgeri, cârnați, crenvurști și alte asemenea. Inclusiv la varianta lor „vegetală“ preparată, e drept, exclusiv din ingrediente permise în post!
Nu ar trebui să facem exces de astfel de „delicatese“, mai ales deoarece sunt produse intens procesate. Baza lor, soia, este într-adevăr o sursă bună de proteine vegetale, dar pentru a crea gusturile sofisticate pe placul consumatorilor adesea se folosesc aditivi- coloranți, conservanți, arome, stabilizatori, potențatori de gust etc., mari surse de toxine pentru organismul care ar trebui de fapt să fie la detoxifiere în această  perioadă. Varietatea este cheia unei alimentații echilibrate, așa că ar trebui să încercăm să gătim de post cu mijloace proprii, folosind ingrediente din cele mai variate: legume, fructe, nuci și alune, semințe, leguminoase. Oricum, înainte de a cumpăra un produs de post, și nu numai, se recomandă să citim cu atenție eticheta. Cu cât lista ingredientelor este mai lungă și conține substanțe greu descifrabile, cu atât este mai mare riscul ca acel produs alimentar să fie nociv.
Laptele de soia este un produs la care apelăm frecvent în post, însă folosit o perioadă îndelungată nu ne aduce un beneficiu real, cel puțin din două motive: lipsa totală a calciului și conținutul bogat în fitoestrogeni care, deși au acțiune anticance­rigenă, sunt respon­sabili și de acumularea și depozitarea grăsimilor. Consumul accentuat poate duce chiar la dezechilibre hormonale.

Topul alimentelor pentru postul Crăciunului
1. Fasolea (verde sau boabe) conține fier și proteine, înlătură riscul de astenie și anemie.
2. Ciupercile conțin proteine, înlocuind de minune carnea.
3. Mierea de albine este o sursă de energie și frumusețe.
4. Varza conține vitamine, minerale,
precum și fibre alimentare, necesare unei digestii sănătoase.
5. Nucile și fructele uscate sunt foarte energizante, nu se consumă mai mult de o mână pe zi (cca 50 g).
6. Fructele și sucurile de fructe con­țin vitamine și minerale și satis­fac foamea de dulce, simțită acut mai ales de persoanele care depun zilnic efort fizic sau intelectual.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*