Nutriția în medicina tradițională chinezească

Credit foto: WONG-SZE-FEI/fotolia.com
Credit foto: WONG-SZE-FEI/fotolia.com
Credit foto: WONG-SZE-FEI/fotolia.com

Ca să înțelegem cum func­ționează medicina tradițională chinezească, trebuie mai întâi să uităm de câteva idei tipice medicinei și științelor occidentale în general: în primul rând, trebuie să uităm de separarea între domenii (nutriția, mișcarea, vindecarea și prevenția fac în medicina tradițională chineză corp comun). Apoi trebuie să uităm de ideea de tratamente generice, prescrise oricărei persoane care suferă de anumite simptome.
În medicina chinezească, toate tratamentele sunt profund individualizate, iar existența unui simptom în sine nu înseamnă mare lucru – semnificația lui e judecată în raport cu ansamblul funcționării organismului.
Medicina și nutriția chinezească fac corp comun cu filosofia străveche chineză, fiind practic de neseparat. La rândul lor, yinul și yangul trec drept concepte, dar ele nu sunt de fapt decât transpuneri ale unor procese concrete, care pot fi simțite și verificate în natură. Dacă, de obicei, înțelegem prin yang forța dinamică, activă, echivalată cu masculinitatea și prin yin pasivitatea asociată de obicei cu feminitatea, important este să înțelegem și faptul că ele nu sunt niște date absolute, ci se definesc numai una în raport cu cealaltă.
Nu se poate spune despre un lucru că este yangul absolut, ci este yang față de un alt lucru, care în consecință va putea fi desemnat
ca yin. Mai mult, yinul și yangul se generează unul pe altul: acumu­lându-se până la un nivel critic, yangul se transformă în yin și, la fel, yinul cumulat conduce la apariția germenelui unei forțe yang. Este ceea ce descrie unul dintre cele mai cunoscute simboluri chinezești, care poartă numele de taiji.
Fierbinte și rece
În sistemul medicinei tradiționale chinezești, starea de sănătate a orga­nismului decurge din unitatea și echilibrul stabilite între corp, minte și energie (qi). Nutriția are un rol foarte important în menținerea acestui echilibru. O dietă echilibrată înseamnă, pentru chinezi, în primul rând una în care alimentele cu valențe reci și pasive (yin) sunt contrabalansate de alimente cu valențe calde și active (yang). Lucru­rile se complică atunci când trebuie să precizăm că natura „caldă” sau „rece” a unui aliment nu este dată de temperatura la care este servit, ci de o serie de proprietăți care țin mai mult de efectul pe care alimentul respectiv îl are asupra organismului decât de natura lui internă, de modul de preparare și de interacțiunea cu alte alimente. De exemplu, prăjitul face orice aliment mai „yang” în timp ce prepararea la aburi sporește calitățile yin ale alimentelor.
În general, alimentele considerate „fierbinți” sunt recomandate pentru a trata slăbiciunea, anemia, paloarea.
Sunt în cea mai mare parte alimente cu un conținut caloric sporit, care dau organismului energia pentru a intra în acțiune. Sunt „reci” alimentele cu un aport energetic scăzut – de obicei legume crude sau preparate sumar, foarte rapid. Ele se oferă de obicei pentru a le echilibra pe cele fierbinți (și pentru a furniza vitamine și minerale).  Există și alimente zise „neutre”, de exemplu cerealele și peștele alb. Acestea trebuie consumate în fiecare zi. Potrivit viziunii tradiționale chinezești, o persoană sănătoasă menține o stare neutră consumând zilnic cerealele neutre și echilibrând cu grijă consu­mul de alimente calde și reci.
Dezechilibrele au, desigur, consecințe asupra funcționării organismului: dacă o persoană consumă mai multe alimente „fierbinți” decât „reci” (sau invers) poate suferi consecințe neplă­cute. Persoanele despre care se spune că sunt „prea fierbinți” (se încălzesc ușor, suferă de anxietate sau consti­pație) sunt de regulă cele care consumă cantități prea mari de grăsimi saturate și zaharuri hipercalo­rice. Dimpotrivă, persoanele care se „răcesc” excesiv, ca urmare a excesului de salată verde, varză sau chiar a hiperhidratării, ajung în cele din urmă să sufere de slăbiciune, diaree sau depresie.
A mânca
Conform medicinei tradiționale chineze, mâncarea poate fi combustibil, tonic, medicament sau post. În calitate de combus­tibil, hrană, nutriția reprezintă o sursă de energie. Mâncarea se folosește drept tonic pentru persoanele slăbite, suferinde sau în vârstă (este vorba în special de alimentele neutre). În calitate de medicament, nutriția folosește alimente și combinații speciale de alimente și ierburi care previn apariția bolilor și contrabalan­sează eventualele dezechilibre de care organimul este deja afectat.
Postul înseamnă pentru medicina tradițională chineză evitarea alimentelor care prezintă pericolul de a crea dezechilibre.
Dat fiind că este folosită drept tonic, mâncarea servește pentru a asigura echilibru pentru curgerea continuă a energiei (qi). Dezechilibrele între yin și yang pot duce la blocarea energiei la anu­mite niveluri ale corpului, ceea ce, în general pe termen lung, duce la manifestările patologice tipice: dureri, sângerări, tumori etc.
Echilibru în nutriție
Pare inutil să mai spunem o dată că în sistemul nutriției chineze totul trebuie să fie perfect echilibrat, ceea ce include, desigur, și gustu­rile. Spre deosebire de clasificarea occidentală, care cunoaște numai 4 gusturi de bază (dulce, sărat, acru, amar), sistemul chinezesc cuprinde 5 gusturi (unii spun că este numai din rațiuni conceptuale, pentru a se încadra în sistemul universal al celor 5 elemente, care va fi descris în paginile următoare). Alții susțin însă că al cincilea gust, care poate fi numit „pătrunzător” (ca gustul de carne sau de soia) sau chiar „picant” sau „gustos” a apărut dintr-o necesitate senzorială, dat fiind că ingre­di­entele naturale cu care lucrează bucătăria chinezească sunt mai variate decât cele care formează bucătăria europeană tipică.
O dietă echilibrată, în viziunea medicinei tradiționale chine­zești, este, așadar, una care cuprinde echilibrat toate aceste 5 gusturi
(lor li se adaugă un al șaselea „gust”, neutru – alimentele și ierburile „neutre” pot ajunge în acele locuri din corp unde nu pot pătrunde celelalte gusturi și pot evacua excesul de umezeală, una dintre cele mai frecvente surse de boală. Unele autorități în materie diferențiază între „acru” și „astringent”: alimentele „acre” hidratează și încălzesc, în vreme ce hrana „astringentă” răcorește și usucă.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*