Iubim grăsimile, urâm colesterolul!

Credit foto: smikhailov/2012/shutterstock.com
Credit foto: smikhailov/2012/shutterstock.com

Gastronomii și oamenii de știință sunt 
de acord că grăsimile reprezintă niște extraordinari purtători de gust și că, exact din acest motiv, alimentele grase ne plac adesea prea mult și, după unii, pot crea chiar dependență. Pe de altă parte, confruntarea cu rata colesterolului este un motiv de îngrijorare…

De multe ori, constatatea formulată astfel: „am colesterol“ ne îndeamnă să trecem la diete radicale, eliminând aproape în întregime grăsimile din alimentație. Însă astfel de soluții drastice privează organismul de nutrienți valoroși (și lipsesc sufletul de o seamă de plăceri culinare), iar la capătul unei astfel de diete putem avea și neplăcuta surpriză de a constata că nu s-a schimbat mai nimic în rata colesterolului. Ce-i de făcut în astfel 
de cazuri? În primul rând, să luăm la cunoștință că este posibil să nu obținem niciun rezultat lucrând numai asupra dietei și trebuie să dăm o șansă medicamentelor hipocole­sterolemiante.

Colesterolul 
așa cum îl știm
Colesterolul este o substanță indispensabilă funcționării normale a organismului uman. 75% din colesterolul din sânge este produs de organism și numai 25% provine din alimentație. Colesterolul circulă în sânge legat de fracțiuni proteice speciale. Diferențele de comportament manifestate de colesterol sunt determinate de proteina de care este legat.
LDL colesterolul este colesterolul transportat de proteine de densitate redusă (low density proteins). Acesta este colesterolul „rău“, care se poate depune în peretele arterelor, îngroșându-le progresiv până la blocarea fluxului sangvin. În acest fel, crește riscul de infarct miocardic sau de atac vascular 
ischemic (paralizie). LDL colesterolul este produs natural în ficat sau în alte celule umane. Unii oameni produc cantități prea mari din cauza genelor moștenite de la părinți sau bunici. Aportul alimentar de grăsimi saturate (de origine animală) crește nivelul de LDL colesterol. Dacă aveți un defect genetic în ceea ce privește metabolismul 
colesterolului, dieta nu este suficientă pentru a obține un nivel acceptabil, la care riscul de boală cardiacă scade.
HDL colesterolul este varietatea de colesterol legată de proteine de densitate mare (high density proteins). Este colesterolul „bun“, care protejează organismul de producerea infarctului miocardic. HDL colesterolul îndepărtează colesterolul din pereții vaselor și îl transportă către ficat. Colesterolul HDL tre­buie să fie deci cât mai mare pentru a ne proteja.

Colesterolul 
este indispensabil organismului
În timp ce colesterolul în exces este un pericol, lipsa lui este la fel de periculoasă. Colesterolul
contribuie la metabolizarea carbo­hidraților, intră în compo­nența tuturor membranelor din organism, este necesar pentru producerea hormonilor sexuali masculini și feminini, iar cel existent în piele este convertit, sub acțiunea razelor de soare, în vitamina D.

Grăsimile 
și alimentația 
anticolesterol
O bună alimentație anticolesterol nu înseamnă deloc o alimentație fără grăsimi, ci din contră. Esențial este ca acestea să fie însă alese în mod judicios. Menținerea rației zilnice de grăsimi sub valoarea de 20-30% din totalul caloriilor este vitală pentru men­ținerea în limite normale a colesterolului.În acelasi timp, cantitatea de grăsimi saturate nu va depăși 10%. Se vor consuma, prin urmare, alimente ce conțin grăsimi nesaturate, cum ar fi peștele gras (somon, hering), untura de pește, ficatul de gâscă sau rață, uleiuri polinesaturate (rapiță, floarea-soarelui, porumb) și mononesaturate (măsline, alune). Grăsimile saturate vor fi evitate: carnea grasă, mezelurile, untul și produsele de patiserie, carnea fiind înlocuită cu pește.

Paradoxul francez
Prin anii 1960, lumea medicală 
se afla în căutarea răspunsului la întrebarea: cum se poate ca o populație mare consumatoare de grăsimi (francezii) să aibă rate atât de mici ale maladiilor cardiovasculare? Unul dintre răspunsurile cele mai uimitoare a vizat contrabalansarea consumului de grăsimi cu absorbția de antioxidanți puternici, cum sunt cei din vinul roșu. A apărut astfel ideea unor alimente care protejează organismul de acumularea colesterolului în sânge. Clasicului vin roșu i s-au alăturat apoi alte surse alimentare de protecție. Printre alimentele care reduc nivelul de colesterol se numără: cerealele integrale, care permit evacuarea colesterolului în exces la nivel intestinal, vegetalele din familia cruciferelor (conopida), vinetele, lintea, fasolea, soia, ceapa și usturoiul. Licopenul conținut în tomate este de asemenea un antioxidant foarte eficient, mai ales dacă tomatele sunt fierte. Fructele și legumele conțin și ele principalele vitamine antioxidante: provitamina A, vitamina C și vitamina E. Noile cercetări au arătat că pentru a ne îmbunătăți profilul lipidic este mai eficient să consumăm alimente care contribuie la creșterea ratei colesterolului bun decât să reducem drastic consumul de grăsimi saturate. Astfel, dieta va cuprinde pește gras oceanic de apă rece (macrou, somon) de 2-3 ori pe săptămână, semințe de in și nuci de câte ori avem ocazia. Sunt recomandate, desigur, toate sursele de fibre solubile, dar și soia și legume cu frunze verzi, cum este spanacul.

Rezerve
Din nefericire, nu trebuie să uităm însă că 70-80% din colesterolul nostru este produs de propriul 
organism, unde este influențat de factori genetici, alimentație și de alte cauze, precum fumatul, cofeina, stresul, unele medicamente, aditivii alimentari sau poluarea.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*