Facem față furtunilor hormonale care ne îngrașă!

Credit foto: ID1974/2012/shutterstock.com
Credit foto: ID1974/2012/shutterstock.com

Echilibrul hormonal este cheia echilibrului organismului: oscilații ale nivelurilor diferitor hormoni ne pot îngrășa sau, dimpotrivă, ne pot slăbi, aparent pe neașteptate. 
Prin nutriție și prin exercițiu fizic putem influența însă acest echilbru, într-o anumită măsură

Pe post de „furtuni hor­mo­nale“ care afectează echilibrul, greutatea, compoziția și forma organismului feminin cel mai adesea sunt menționate adoles­cența, graviditatea sau menopauza; însă perturbări hormonale puternice pot avea loc în mai multe cir­cum­stanțe, inclusiv stresul cotidian. Iată cum acționează principalii hormoni din organism și cum putem influența concentrația lor în sânge și modul lor de manifestare printr-o dietă adecvată și prin mișcare fizică.

Hormonul 
de creștere
Stimulează sinteza de proteine (deci formarea mușchiului în detrimentul grăsimii, precum și a unor oase și tendoane sănătoase) și crește rata metabolismului, deci capacitatea de ardere a grăsimilor. Este sintetizat însă în cantități din ce în ce mai mici pe măsură ce înaintăm în vârstă. Sinteza lui poate fi stimulată într-o anumită măsură prin exercițiu aerobic intens, printr-un consum regulat de carbohidrați complecși, prin reducerea consumului de grăsimi și mai ales prin introducerea în dietă 
a de acum faimoaselor fructe roșii numite goji. Originare din China, acestea se găsesc acum și la noi – uscate – și sunt considerate adevărate elixire ale tinereții.

Endorfinele
Sunt hormoni ai plăcerii și ai stingerii durerii, secretați în creier. Pe termen lung, exercițiul fizic de durată mare și intensitate medie ajută la sporirea secreției de endorfine și la stabilizarea efectului acestora. Pe scurt, exersăm mai eficient, lucrăm mai temeinic pentru silueta noastră, dar și mai plăcut pentru spirit. Se­creția de endorfine este favorizată și de consumul de alimente proteice, cum ar fi laptele, carnea slabă de curcan sau soia, dar și de fructe și legume. În schimb, o dietă bogată în grăsimi și alimente procesate reduce cantitatea de endorfine, iar la nivel psihic favorizează ne­mul­țu­mirea și depresia.

Testosteronul
Este un hormon important atât pentru bărbați, cât și pentru femei; men­ți­ne tonusul, volumul și puterea în mușchi, crește rata metabolismuluibazal, deci capacitatea organismului de a arde grăsimile. Este produs în ovare la femei și în testicule la băr­bați. Femeile au numai a zecea parte din testosteronul produs de bărbați, dar el joacă un rol important în construirea libidoului feminin. La femei, produc­ția de testosteron intră în declin la apropierea menopau­zei, în timp ce la bărbați începe să scadă pe la 40 de ani. Atât la femei, cât și la bărbați, exercițiul fizic spo­rește secreția de testosteron, chiar după primele 20 de minute de exersare. Cel mai bun stimulent nu­tri­țional al secreției de testosteron se pare că sunt… semințele de dovleac prăjite, furnizori de citrat de zinc.

Estrogenii
Folosiți pentru a compensa reducerea secreției de estrogeni la menopauză, fitoestrogenii (substanțe vegetale analoge acestor hormoni feminini) sunt de evitat de către persoanele care suferă de așa-numita dominanță estrogenică. După noile cercetări, această dominantă, care semnifică o rată mare a estrogenilor în comparație cu progesteronul, reprezintă un factor de risc pentru femei, deoarece favorizează atât unele cancere, cât și o creștere în gre­utate ne­con­­­trolată.
De aceea, în astfel de condiții sunt de evitat: semințele de in, lintea, boabele de fasole, secara, feniculul, năutul, pătrunjelul, țelina, precum și semințele de dovleac, perele, cire­șele, măslinele, prunele, roșiile, drojdia de bere și germenii de grâu.
Contrar teoriilor vehiculate în urmă cu numai câțiva ani, despre așa-zisa feminizare care le-ar fi indusă inclusiv bărbaților de un consum masiv de soia, noile cercetări arată că nu există o legătură directă dovedită între consumul de produse pe bază de soia și creșterea secreției de estrogeni.
Tiroxina
Principalul hormon tiroidian sporește rata metabolismului în aproape toate celulele organismului, conducând la arderea accelerată a caloriilor. În timpul exercițiului fizic, nivelul sangvin al tiroxinei crește cu aproape 30% și rămâne ridicat și la câteva ore după încetarea exersării, iar efectul crește odată cu creșterea in­ten­sității și/sau duratei exersării. Formarea obiceiului de a exersa conduce, pe termen lung, la creș­te­rea nivelului de tiroxină inclusiv în acele momente în care organismul nu exersează. Hipotiroidia (deficitul de activitate a glandei tiroidiene) conduce la acumularea excesivă de grăsime, la scăderea presiunii arteriale, a temperaturii de bază a corpului și la scăderea nivelului energetic general al organismului.
Hipo­tiroidismul nu poate fi influențat prin dietă; el se tratează prin administrarea de hormoni tiroidieni de sinteză, însă absorbția acestora poate fi influențată de factori nu­triționali. Astfel, se recomandă fructe și legume bogate în antioxi­danți (afine, cireșe, căpșuni, mure, zmeură, rodii, dar și roșii, sfeclă roșie, spanac, ardei gras roșu), sursele nutriționale de fier (stafide, curmale, pepene verde, pătrunjel, linte, fasole boabe, alge de mare și sfeclă roșie), precum și cerealele integrale și alimente care con­țin vitamine din grupul B (cereale integrale, secară, orz, germeni de grâu, ovăz și orez brun).  Pe de altă parte, sunt de evitat broc­coli, conopida, varza de Bruxelles, cartofii dulci, ridichi, alunele, soia și cresonul.

Adrenalina
Crește puterea de pompare a inimii și stimulează arderea glicogenului în mușchi pentru a genera energie. Can­titatea de adrenalină sintetizată în corp este direct proporțională cu intensitatea și durata exercițiului fizic. Planta Ephedra (din care se sintetizează mai cunoscuta efedrină) stimulează secreția de adrenalină. Deoarece scade apetitul și sporește rata metabolismului, se consideră că poate duce la pierderea în greutate și la sporirea perfor–manțelor sportive.
Ierburile numite adaptogenice (care ajută organismul în perioadele de stres și de con­valescență) au aceleași efecte metabolice ca  adrenalina. Este vorba despre ginseng, astragalus, lemn-dulce și despre ciupercile shiitake.

Insulina
Este cel mai important reglator al ni­velului de glucoză din sânge, în sensul reducerii acestui nivel. Pancreasul secretă insulina drept răspuns la creșterea nivelului de zahăr în sânge, de exemplu după o masă copioasă.  De obicei, cu cât aportul caloric a fost mai mare și cu cât pon­de­rea zaharurilor simple a fost mai mare în cadrul acestui aport caloric, cu atât secreția de insulină este mai puternică. De aceea se recomandă să evităm astfel de mese copioase și să mâncăm relativ puțin la intervale de 3-4 ore, evitând de fiecare dată zahărul și cerealele procesate (orez decorticat, pâine albă, paste din făină albă etc.). Alegerea sănătoasă sunt cerealele integrale. Ne vine în sprijin și sportul: după 10 minute de exersare în regim aerob, nivelul de insulină începe să scadă; această scădere continuă timp de 70 de minute de exersare. Pe termen lung, exercițiul fizic regulat duce la creșterea sen­sibilității celulare la insulină, astfel că este nevoie de o cantitate din ce în ce mai mică din acest hormon.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*