Echilibru și sănătate, frumusețe și armonie: medicina tradițională chineză

credit foto: hainault2012/shutterstock.com
credit foto: hainault2012/shutterstock.com

Mâncarea face parte din cultura chineză; pentru un chinez, o dietă bine echilibrată reprezintă cheia sănătății durabile și a unei func­ționări sociale optime, plăcere, cale spirituală și datorie socială deopotrivă. Iată câteva dintre particularitățile acestui sistem exotic

Se spune că sistemul nu­tri­țio­­nal chinez datează de la anul 2000 î.Ch.; totuși, documentele scrise există doar începând cu 500 î.Ch. Cel mai im­por­tant tratat, „Manualul de me­­di­­cină internă al Împăratului Galben“, zis și Neijing, a fost scris în 300 î.Ch. și clasifică alimentele în 4 grupe, cu 5 gusturi și o multitudine de naturi și caracteristici. „Medicina și dieta sunt făcute din aceleași ingrediente“, susține tratatul. De-a lungul istoriei Chinei, sănătatea publică nu a fost con­siderată o responsabilitate a statu­lui, ci a fiecărui cetățean în parte. Când se îmbolnăveau, oamenii își fo­loseau propriile resurse pentru a găsi leacuri – acestea erau relativ cos­­tisitoare și nu erau prea mulți cei care-și puteau permite să fie bol­navi. Accentul cădea deci pe pro­filaxie, realizată cu resursele sti­lului de viață, dietei, exercițiului fizic și cul­ti­vării minții și spiritului. Dintre aces­tea, cea mai importantă era dieta: mâncarea era consi­de­ra­tă principala cauză a bolii, res­pectiv a vieții lungi și sănătoase. Me­dicina tradițională chineză se consideră că cea mai mare parte a bolilor progresează de la un stadiu inițial de simptome externe la stadii mai avansate, în care intervin modificări interne insidioase, cronice, mult mai grave.  De aceea, tratamentul începea printr-o dietă ce se a­dre­sa modificărilor interne, care, odată rezolvate, antrenau dis­­pa­ri­ția simptomelor externe. Când dieta singură nu rezolva problema de sănătate, interveneau de obicei plantele medicinale, care ali­nau simp­tomele, urmând ca terapia nutrițională să continue tratamentul. Combinațiile de ierburi me­dicinale și alimente dedicate anumitor sindroame au fost con­sa­crate în preparate specifice, care au intrat în meniurile tipice ale fiecărei familii chineze. Și în zilele noastre, specialiștii în me­dicină tra­dițională explică pacientului natura problemei sale și îi re­co­mandă anumite alimente, care se ală­tură meniului său timp de câteva săp­tă­mâni, iar după vindecare res­pec­­tivele preparate revin în meniu cu regularitate.

Cele 4 grupe de alimente
Tratatul clasic Neijing împarte alimentele în 4 categorii: cereale „pen­­­tru susținere“, fructe „pentru ajutor“, carne „pentru creștere“ și legume „pentru umplere“. Lactatele, în special laptele de vacă, nu sunt considerate adecvate pentru consumul uman (genetic, repre­zen­­tanții raselor galbene prezintă  o rată foarte mare a intoleranței la lactoză). Deci, în mod tradițional, cerealele și legumele for­mează ba­za nutriției; carnea și fructele au rol adjuvant și trebuie consumate cu moderație. O dietă chineză echili­brată presupune 40% din calorii pro­venite din cereale, 30-40% din caloriile zilnice provenite din legume, 10-15 % calorii din carne și restul din fructe și nuci.

Cele 5 gusturi
Tratatul de medicină al Împăratului Galben spune: „Cele 5 energii ale elementelor lemn, foc, pă­mânt, me­tal și apă străbat cele 10.000 de lucruri, inclusiv omul.“ Tot aici se clasifică alimentele în funcție de 5 gusturi: dulce, acru, amar, să­rat și cărnos. Fiecare gust are o influență directă asupra unui cuplu de organe vitale specifice (unul considerat „plin“ și altul „gol“). Consu­mat cu mode­rație, fiecare gust e benefic pentru organele sale specifice. Excesul în oricare din aceste gusturi vatămă organele respective, creând dezechilibre între organe. Dulcele ac­țio­nează asupra splinei și stoma­cului, aju­tând digestia și neutralizând efec­tele toxice ale altor alimente. Acrul acționează asupra fi­ca­tului și vezicii biliare, controlând diareea și excesul de transpirație. Amarul acțio­nează asupra inimii și intestinului subțire, reducând temperatura cor­pului și excesul de fluide, inducând diareea. Alimentele să­rate acțio­nează asupra rinichilor și vezicii urinare și mo­derează con­trac­ția mușchilor sau glandelor. Gustul căr­nos acțio­nează asupra plămâ­nilor și intestinului gros, in­du­­când transpirația și ajutând circulația e­ner­­giei. Cele 5 organe se con­tro­lea­­ză și se susțin reciproc; coor­do­­narea lor per­­fectă are loc numai dacă un or­gan nu e mai puternic sau mai slab decât altul. De vreme ce gusturile in­flu­ențează direct organele, alimen­ta­ția noas­­tră ar trebui să reprezinte o com­­binație echili­brată între cele 5 gus­turi.

Cele 2 calități
Nu există o regulă de fier, dar alimentele foarte ca­lo­rice, picante sau grase, sunt considerate „încăl­zi­toare“ sau yang, iar alimentele cu un conținut caloric scăzut sau cu pu­ține grăsi­mi sunt „răco­ri­toare“ sau yin. Alimentele crude sau fierte la aburi sunt yin, iar cele coapte, pră­jite sau frip­te, yang. Une­le sunt neutre: pâinea, orezul, ce­re­alele, carnea de pasăre (în anumite condiții), anumite fructe și legume. Natura alimentelor ne poate afecta inclusiv starea dispozițională: excesul de alimente yang creează su­pra­ex­ci­tație, în timp ce excesul de alimente yin creează stări de tristețe și/sau anxietate. Alimentele neutre sunt bune pentru toată lumea și ajută gândirea clară.

Cele 4 acțiuni
Pentru menținerea sănătății, nimic nu e mai important decât curgerea corectă a energiei prin corp; aceas­tă curgere este și ea afectată de ali­mentație. Alimentele pot face e­­ner­­gia să curgă spre exterior, spre interior, în jos sau în sus. Mân­că­ru­rile care fac energia să se îndrepte către exterior induc transpirația, re­ducând temperatura corpului – o bună op­ți­une când suntem afectați de fe­bră. În schimb, când trans­pirăm sau urinăm în exces sau în cazurile de ejaculare precoce, ali­mentele care promovează cur­ge­rea energiei spre interior sunt op­țiu­nea corectă. Alimentele care promovează ridicarea energiei con­trolează diareea, iar cele care co­boară energia con­tro­­lează consti­pația, voma și toate obstruc­țiile energetice.

Cele mai simple sfaturi
Pentru omul occidental, toate aces­te principii par foarte complicate: greu de memorat și greu de coordonat. Important e să ținem seama de e­chi­libru, de pildă să nu facem exces de vreunul dintre gusturile de bază, la nicio masă. Dacă la felul principal avem o frip­tură yang, ar fi bun un desert yin, răcoritor. Con­tea­ză natura alimentelor și nu a condimentelor folosite.

1 Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*