Bacterii: prieteni din interior, dușmani din exterior

Credit foto: ag-visuell/Fotolia.com
Credit foto: ag-visuell/Fotolia.com
Credit foto: ag-visuell/Fotolia.com

Bacteriile sunt peste tot, așa că am face bine să învățăm să ne purtăm cu ele așa cum se cuvine

De peste un secol, oamenii s-au angajat într-un veritabil «război» împotriva bacteriilor. Folosim un întreg arsenal de antibiotice, geluri pentru spălarea mâinilor, pasteurizare şi norme alimentare pentru a distruge bacteriile şi sperăm, astfel, să evităm bolile şi moartea“, afirma de curând nutrițio­nistul Michael Pollan.
Noi perspective
Imediat după ce Louis Pasteur a descoperit bacteriile, cercetările medicale s-au concentrat în principal asupra rolului lor în declanşarea bolilor. Însă la începutul anilor 2000, oamenii de ştiinţă au descoperit sute de specii noi de bacterii care trăiesc în intestinul uman; astfel s-a aflat că oamenii sunt făcuţi 90% din bacterii. Nouă din zece celule din corpurile noastre nu sunt umane, ci aparţin acestor specii mi­­crobiene (iar cele mai multe trăiesc în intestin). Ne aflăm pe punctul unei schimbări colosale în felul în care înţelegem conceptul de „sănătate“ şi relaţia noastră cu alte specii. Metafora despre „războiul“ în care s-ar afla oamenii cu bacteriile a devenit astfel lipsită de sens. Ce sunt mai exact cele 500 de specii distincte – şi nenumăratele tulpini diferite ale lor – care formează circa 1 kg de microbi şi bacterii în stomacul nostru? Supravieţuirea lor depinde de a noastră, iar aceste microorganisme îndeplinesc tot felul de sarcini pentru a-şi menţine gazda – organismul uman – vie şi sănătoasă. Poate cea mai importantă funcţie a lor este aceea de a menţine sănătatea peretelui intestinal. Privite în ansamblu, organismele din intestin alcătuiesc cel mai mare şi unul dintre cele mai importante organe de apărare ale corpului uman.
Microorganismele intestinale produc vitamine esenţiale (inclusiv vitamina K, dar şi unele dintre vitaminele din grupa B) şi alţi câţiva compuşi chimici. Unii dintre ei acţionează asupra sistemului nervos central, mo­derând apetitul şi mecanismele care determină cantitatea de grăsime care trebuie stocată. S-a descoperit că modificarea com­poziţiei florei bacteriene intestinale poate duce la modificarea greutăţii corporale.
Însă sub presiunea unui spectru tot mai larg de antibiotice, a pasteurizării hranei şi a dietelor moderne, flora microbiană umană s-a schimbat probabil în ultimii 100 de ani mult mai mult decât în ultimii 10.000 de ani, atunci când agricultura a schimbat dieta şi stilul de viaţă al oamenilor.
Astăzi, copiii nu prea mai au de-a face cu bacteriile din exterior, iar sistemele lor imunitare nu sunt „antrenate“ să distingă cu acurateţe între bacteriile „bune“ şi cele „rele“, ceea ce explică ratele tot mai mari de apariţie a alergiilor, a astmului şi a bolilor autoimunitare în ţările dezvoltate. Alimentația noastră ar trebui să includă atât probiotice – alimente cu bacterii benefice –, cât şi prebiotice – substanţe pe care bacteriile pot să le consume (precum fibre). Probioticele se găsesc în alimente fermentate: murături, brânză, iaurt, pâine, oţet, sos de soia şi bere. Însă oamenii au luptat din greu pentru a elimina bacteriile din dietă, sterilizând hrana şi procesând-o pentru a elimina cât mai mult din conţinutul de fibre – tocmai componenta atât de apreciată de bacteriile intestinale. „Marea problemă a dietei occidentale“, spune Stephen O’Keefe, gastroenterolog la Universitatea Pittsburgh din Statele Unite, „constă în faptul că nu hrăneşte tot intestinul, ci doar partea superioară a tractului gastrointestinal. Toate alimentele sunt procesate pentru a fi absorbite imediat, nelăsând nimic pentru partea inferioară a tractului. Această dietă a eliminat acel element- cheie pentru sănătate, fermentarea din intestinul gros.“
Lipsa de fibre din dieta occidentală înfometează intestinul şi pe rezidenţii săi microbieni. Ur­­ma­re a acestui de­ze­chilibru sunt maladii de tot felul: cardiace, accidente vasculare cerebral, obezitate, cancer şi diabet de tipul 2.

Cealaltă fațetă
Principalii vinovați pentru neplă­cerile digestive ale verii sunt însă tot din neamul bacteriilor: este vorba despre Aero­monas hydrophila, Aeromonas caviae, Bacillus cerus, Campylobacter jejuni (din carne și lapte), Escherichia coli, Salmonella (din carne și ouă), Shigella, Streptococcus, Vibrio vulnificus (din stridii și crabi), virusurile Norovirus, Rotavirus, dar și virusurile hepatitelor A și E, paraziții Taenia saginata, Taenia solium, Ascaris limbricoides, Trichinella spiralis, Giardia lamblia, Listeria (din carne, lactate, pește și fructe de mare), Toxoplasma  gondii. Pe lângă acestea, există riscul alte­rării unor bac­terii prezente în mod natural în alimente: hemolysinele, mycotoxinele, ergotamine, xenobiotice, tetrodotoxine etc. Conform esti­mă­rilor OMS (Orga­­nizaţia Mondială a Sănătăţii) din 2007, ali­mentele transmit 5 dintre
cei mai importanţi agenţi patogeni: Escherichia coli (E. Coli), Salmonella, Campylobacter, precum şi microorganismul patogen care cauzează listerioza. Cât despre celebra de acum Escherichia coli, trebuie să știm că există mai multe tipuri de E.coli, care se pot găsi în tractul intestinal al animalelor şi oamenilor. În general, ele sunt inofensive, însă, în funcţie de situaţie şi tip, pot cauza boli. Cele mai frecvente sunt infecţiile cu E. coli cauzate de consumul necontrolat de alimente crude, deoarece, prin păstrarea adecvată a alimentelor şi prepararea acestora la temperaturi înalte (fierbere, prăjire), probabilitatea supravieţuirii unor tulpini cauzatoare de boală este destul de redusă. E. Coli se mai poate răspândi prin consumul de lapte infectat, păstrat necorespunzător, produse lactate, carne preparată la temperaturi insuficiente sau chiar prin apă potabilă poluată.

Cum ne ferim de toxiinfecții
O regulă de bază este să nu mâncăm niciodată lucruri care nu ne plac sau care ni se par sus­pecte, să spălăm toate fructele și legumele, indiferent de locul lor de proveniență, și să pre­parăm termic cât se poate de scrupulos toate alimentele de proveniență animală.
ºNu con­sumați fructe de mare sau pește crud dacă nu aveți deplină încredere în sursa de proveniență sau dacă vi se pare că au un gust ciudat sau că au fost decongelate și recongelate. Oricum, este indicat să ne fortificăm sistemul imunitar cu ajutorul probioticelor, fie sub formă de suplimente alimentare, fie prin consumul unor produse probiotice. Dacă ştim că vom călători în zone care au condiţii de igienă diferite faţă de cele cu care suntem obişnuiţi, merită să le consumăm înainte de călătorie, sub forma unei cure. Pe lângă bacteriile „prietenoase“, ne putem gândi şi la plante cu efect antimicrobian sau chiar la unele produse, cum este cel preparat din fructul noni (Morinda citrifolia). S-a constatat că unele substanţe active din noni au efect antibacterian împotriva E.coli, Salmonella şi Shigella. Unele uleiuri vegetale, de exemplu de oregano şi de usturoi, au proprietăţi antibacteriene atât împotriva unor tipuri de E.coli, cât şi împotriva bacteriei Salmonella.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*